Recenzie: Mândrie și prejudecată de Jane Austen

Titlu : Mândrie și prejudecată

Titlu original: Pride and Prejudice

Autor: Jane Austen

Traducător: Corina Ungureanu

Gen: Romance, Satiră

Anul apariției: 1813

Anul apariției acestei ediții:2009

Editura Adevărul Holding

Colecția: 100 de cărți pe care trebuie să le ai în bibliotecă

Rating: 5/5 stele

 

„Orgoliul și mândria sunt lucruri diferite, deși adesea cuvintele sunt folosite ca sinonime. (…) Mândria e legată mai mult de părerea noastră despre noi înșine, orgoliul – de ceea ce ne-ar plăcea să gândească alții despre noi. ” (p. 25)

Printre cărțile care mi-au plăcut la nebunie, atât la prima, cât și la a doua lectură, este, fără îndoială, Mândrie și prejudecată (Pride and Prejudice) de Jane Austen, care a încântat generații întregi de cititoare. Printre temele principale ale acestui roman se regăsește tema căsătoriei din iubire, pentru care milita însăși autoarea. Ea știa că fetele din Perioada Regenței (1811-1820) nu aveau drepturi și statut social, iar tații sau unchii lor le aranjau căsătorii cu bărbați bogați și influenți, pentru a scăpa de povara lor și pentru ca prestigiul familiei să crească.

O altă temă la fel de importantă, sugerată și în titlul cărții, este tema aparențelor înșelătoare născute atât din ignoranța, cât și din vanitatea rănită a Elizabetei la auzul primelor impresii ale domnului Darcy referitoare la frumusețea ei. Acest sentiment de repulsie va crește treptat în intensitate pe parcursul narațiunii, Elizabeth îl urăște pe Fitzwilliam Darcy pentru atitudinea sa glacială, disprețuitoare, dezgustul său față de baluri și de dans și implicarea sa necuviincioasă în viețile celorlalți.

Fină observatoare a epocii sale, Jane Austen reflectă în Mândrie și prejudecată inechitatea socială, diferențele dintre clasa de mijloc (familia Bennet) și cea a bogaților (domnul Darcy, domnul Bingley și familia/anturajul lor), mentalitățile lor, problemele economice ale familiilor modeste și, ceea ce face deliciul lecturii, problemele sentimentale ale fetelor familiei Bennet, alimentate și augmentate de obsesia mamei lor, care dorea să le mărite cât mai repede.

Dintre toate cele cinci domnișoare Bennet,  cele mai importante sunt Jane și Elizabeth. Prietenia lor este foarte puternică, bazată pe afecțiune, sinceritate și confidențe, în ciuda personalităților lor diametral opuse: Jane este cea mai frumoasă dintre surori, timidă, introvertită și bună la suflet; Elizabeth este isteață, orgolioasă, ironică și întoarce problemele pe toate părțile. Confidențele lor, fie făcute față în față, fie prin intermediul corespondenței, sunt frecvente pe parcursul narațiunii. Astfel, nicio dezamăgire din dragoste sau din cauza orgoliului nu rămâne neîmpărtășită.

Dacă Jane nu dorește să vorbească pe nimeni de rău și vede întotdeauna partea plină a paharului, chiar și atunci când suferă din dragoste, Elizabeth este o fire mai vulcanică, se indignează și se simte dezgustată de tupeul domnului Darcy de a o cere în căsătorie – el fiind omul care a distrus viitorul lui Jane, influențându-și negativ prietenul, pe domnul Bingley. Însă, prin intermediul unei scrisori, Elizabeth va afla adevărul despre plecarea domnului Bingley de la Netherfield Park, despre caracterul domnului Wickham, iar imaginea sumbră pe care i-a zugrăvit-o domnului Darcy va începe să își mai piardă din umbre.

Deși nu toată lumea apreciază acest roman, inclusiv scriitori celebri aparținând secolelor XIX și XX, eu consider că Mândrie și prejudecată seduce prin aerul rustic englezesc, eleganța stilului autoarei, ironie, umor, dar și prin prezentarea într-o manieră satirică a unor aspecte ale societății engleze din Perioada Regenței ca prejudecățile unei clase sociale față de alta, ipocrizia, vânătoarea după avere sau importanța căsătoriei în general.

Sunt multe de spus despre Mândrie și prejudecată, însă mă voi opri deocamdată aici. Dacă nu ați citit cartea, dar v-ar plăcea să faceți cunoștință cu familia Bennet, domnul Bingley, domnul Darcy și restul personajelor, vă invit la lectură.

Leave a Reply